Membru al Academiei Europei
Profesor al Universității de Vest din Timișoara (1998-2018)
Profesor invitat al Universității Naționale de Arte București (2023-)
https://www.victorneumann.com/biography

S-a născut la Lugoj, România, într-o familie de intelectuali. Tatăl, Andrei Neumann, a fost contabil; mama, Ana-Catalina Neumann, născută Gherban, a fost educatoare. A urmat cursurile Liceului Real-Umanist din Ineu și Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea de licență (1976) a avut ca temă
istoriografia transilvană în presa culturală română, maghiară și germană din anii 1800-1850 și a fost coordonată de profesorul Pompiliu Teodor. Teza de doctorat (1992) intitulată este rezultatul unei ample cercetări dedicată istoriei culturii și civilizației europene și a fost susținută la Facultatea de Istorie a Universității din București, coordonator fiind renumitul profesor-academician Răzvan Theodorescu.

Victor Neumann a urmat studii postdoctorale la Berlin, Bonn, Viena, Paris, Washington, D.C., Budapesta, Ierusalim, și s-a dedicat diversificării studiilor umaniste, preocupat fiind de istoria României în context european, istoriile regionale central și sud-est europene, istoriografiile română și universală, evoluția și semnificația conceptelor-cheie privind culturile identitar-politice. Ca profesor-cercetător a fost și este constant invitat să conferențieze în instituții academice europene, publicând numeroase studii și cărți în reviste și edituri recunoscute național și internațional.

Dintre cărțile devenite de referință amintim: Convergențe spirituale (1986), Tentația lui Homo Europaeus. O istorie intelectuală a Europei Centrale și de Sud-Est (cinciediții în limba română, 1991, 1996, 2006, 2015, 2021; două ediții în limba engleză; una în limba spaniolă ; una în limba sârbă); Ideologie și Fantasmagorie (2001); Neam, Popor sau Națiune? (patru ediții în limba română, 2003, 2005, 2015, 2022 și una în limba engleză); Istoria României prin concepte (în colaborare cu Armin Heinen, 2010, ediția în limba engleză, 2013); Istoria evreilor din România (1997; 2018); onceptualizarea istoriei și limitele paradigmei naționale (2015); Istoria Banatului (2015; 2016, ediție în limba engleză, 2019, ediție în limba germană, 2023); Reinhart Koselleck: 100. Istorie. Memorie și Teoria Istoriei (2023); Străinul din interior. Dosarul versus biografia personală (2024).
 

Despre originalitatea operei istorico-istoriografice au scris Răzvan Theodorescu, Andrei Cornea, Adrian Marino, Florin Constantiniu, Paul Cornea, Bogdan Murgescu, Florin Lobonț, Sorin Ciutacu, Armin Heinen, Hans-Erich Boedeker, Dan Stone, Anton Sterbling, Rebecca Haynes, Don Mengay, Werner Mueller-Pelzer, ș.a.

De-a lungul carierei, Victor Neumann a lucrat ca muzeograf, bibliotecar, profesor de liceu, cercetător științific și profesor universitar. Împreună cu Armin Heinen, profesor la Universitatea din Aachen, a înființat Școala Doctorală Internațională de Istorie Conceptuală <Reinhart Koselleck> de la Universitatea de Vest din Timișoara pe baza unui proiect finanțat de Fundația Volkswagen din Germania.

Într-o notiță autobiografică, Neumann scrie următoarele:

„Mă definește interesul pentru știință și arte, curiozitatea de a înțelege complexitatea naturii umane. Cuvântul vorbit și scris, limbajul și comportamentul îmi atrag atenția. Sunt interesat de tot ce este nou în domeniul metodologiei. Îmi place să gândesc pe cont propriu. De aici, nevoia de a analiza noțiuni și concepte,
tendința de a propune schimbări de paradigmă utile culturii române și europene
contemporane. Mă interesează mai ales vechile și valoroasele moșteniri
culturale și spirituale, patrimoniul artistic și arhitectural. Cred că România
se va schimba, că oamenii se vor emancipa de sub servituțile administrative și
politice și vor dobândi reflexele necesare pentru a cultiva culturile națională
și universală, inovația și civilizația. Cred în  investiția în educație, în respectul pentru ierarhia valorilor. Trăiesc ceea ce scriu și cred cu tărie în mesajele pe care
le gândesc și le formulez. Mă stimulează cercetările și prelegerile. A scrie înseamnă a fi viu, a transmite studenților și potențialilor mei cititori ceea ce știu, precum și interogațiile posibile despre trecut și viitor.