Descriere

Într-o poezie schematică, alexandrină, extrem de prozaică și apăsat narativă cum a devenit cea post-modernă, tonurile unui clasicism domol precum cel al Biancăi Bălan, ce se bucură de întâlnirea cu sonurile tradiţionale, ce se miră copilărește de propria reflectare în oglinzile auctoriale, ce-i șoptește cititorului mici povești eterne de viaţă, iubire, curaj și rătăcire, își va găsi negreșit publicul receptiv.Măiestria recurentă și bine temperată a stihuitorului amator este cea care, cum spune și vorba din urmă, se leagă etimologic de latinescul verb ‘amare’ și trimite nu la setea de glorie literară ori de înavuţire prin scris, ci la iubirea simplă de Cuvânt și de meșteșugul potrivirii sale în pagină și-n gând.